Distrugem planeta pentru bani: adevărul dureros despre resursele noastre naturale

Un studiu recent efectuat arată gradul îngrijorător la care am ajuns să consumăm resursele naturale ale planetei noastre.

Din datele ce reies din i “The Circularity Gap”, realizat de agenţia internaţională Circle Economy, în colaborare cu Deloitte, se pare că în ultima jumătate de secol consumul global de resurse şi materii prime s-a triplat.

Economia globală este, în prezent, circulară în proporţie de doar 7,2%. Șocant este faptul că, prin comparație cu anul 2018, tendința este în scădere. În acel an economia circulară era estimată la 9,1%.

Nu avem grijă de planetă, fiind cu gândul numai la bani și profituri

Este interesant abordată problema și din perspectiva țării noastre, a cărei situație merge pe un drum bun, al conștientizării importanței economiei circulare. Suntem pionieri în acest domeniu, este adevărat, însă perspectivele sunt bune, cred specialiștii, mai ales în anumite sectoare din economie.

“România face primii paşi în tranziţia de la o economie liniară la una circulară, un proces complex şi de lungă durată. În 2021, economia românească era circulară în proporţie de numai 1,4%, comparativ cu media UE de 11,7%. Strategia Naţională privind Economia Circulară, adoptată în septembrie 2022 şi care va fi completată de un Plan de acţiune până în al treilea trimestru al acestui an, dă un semnal important şi oportun.

Aceasta a identificat primele şapte sectoare economice ca potenţial de circularitate pentru România – agricultură şi silvicultură, auto, construcţii, alimente şi băuturi, ambalaje, textile, echipamente electrice şi electronice -, care vor fi vizate, aşa cum recomandă şi studiul, de acţiuni concrete şi prioritare în Planul de acţiune. Practic, toate aceste arii vor naşte oportunităţi importante de afaceri pentru companii, care vor avea la dispoziţie noi facilităţi şi surse de finanţare publice şi private”, a declarat Adrian Teampău, director Servicii Fiscale la Deloitte România.

“În 2015, doar opt mari economii (Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA, Canada şi Federaţia Rusă), au produs peste 85% dintre gazele cu efect de seră la nivel global. În prezent, cifrele cresc galopant în state cu economii emergente şi se estimează, de exemplu, că numai China este responsabilă de 75% din creşterea consumului de materii prime în ultimii 20 de ani. Soluţiile propuse de studiu vizează trei categorii de state, în funcţie de dimensiunile şi amprenta economiilor lor în ecuaţia globală a consumului de resurse.

În primul rând, statele Shift, cu venit mare pe cap de locuitor şi nivel de trai ridicat, care consumă cea mai mare parte a resurselor şi se află la originea principalelor dezechilibre naturale; în această categorie intră statele europene şi din America de Nord, Australia, ţările din Golf şi din Orientul Îndepărtat, care trebuie să reducă supra-consumul şi să accelereze eforturile de ecologizare a mijloacelor de producţie”, recomandă studiul publicat de Deloitte.